Buy your weekday smoothies and get your weekend ones for free. (7 for the price of 5!)
WELLNESSWEEK
Incerc de cateva zile sa-mi ascund dezamagirea legata de un anumit subiect, si mi-am promis ca nu voi scrie articolul asta intr-un impuls de moment, sau la nervi. Nu stiu daca voi reusi sa fiu diplomata si nici nu vreau sa nasc o drama din asta, asa ca, foarte pe scurt, ca sa imi scot din sistem subiectul, despre ce e vorba?
Acum 4 luni, am oferit tuturor o bucata din maiaua mea. Lucrurile puteau fi foarte simple pentru toata lumea... daca oamenii ar fi asa cum imi imaginam eu ca sunt. Cinstiti, corecti, recunoscatori. Din pacate, am constatat pe propria-mi piele, ca daca oferi ceva pe gratis, esti luat drept fraier. Nu e vina nimanui, asa e firea umana, probabil. (Scriu si sterg, incerc sa fiu zen, sa imi limitez frazele, caci nu imi e in fire sa imi strig nemultumirile in public. Dar aici e locul meu, voi sunteti prietenii mei, daca voua nu ma pot plange din cand in cand, atunci cui?!)
Trag linia dupa 4 luni si constat asa: am trimis 45 de plicuri, majoritatea prin tara, cateva prin strainatate. Toate au ajuns la destinatar, un singur plic a venit inapoi si l-am retrimis. Nu am cerut nimic in schimb. Doar ca fiecare sa isi plateasca plicul si timbrul. Am fost extrem de neplacut surprinsa sa constat ca oamenii au profitat de oferta mea si odata ce s-au vazut cu plicul in mana nu s-au mai deranjat sa plateasca 5 lei. Long story short, (si tot scriu si tot sterg) ideea cu impartitul maielei in stanga si-n dreapta a fost o idee proasta. Proasta cam cat 100 ron si un gust amar.
(Cei care m-ati avertizat, acum e momentul sa spuneti “I told you so!”)
Pentru ca e maiaua mea, pentru ca e timpul meu si efortul meu de a o intretine, si pentru ca vreau sa ma feresc de dezamagiri (si pagube materiale) in continuare, am luat urmatoarea decizie: oferta cu maia gratis s-a incheiat. Am vrut sa fac un bine, dar nu mi-au iesit planurile asa cum am sperat. Poate daca as fi etichetat maiaua ca “produs de lux” si nu “produs de primit gratis”, oamenii s-ar fi gandit de doua ori inainte de a cere...
Ei bine... lectie invatata! de acum incolo, maiaua mea e pretioasa!
PS. Randurile astea nu au alt scop decat sa ma elibereze de tristete. Voi care ma vizitati des nu sunteti cei vizati, oricum. Iar ce vizati, probabil ca nici nu imi calca pragul. Cam aiurea toata povestea. Cititi repede, si hai sa trecem mai departe, ok?
110 comments
Ce bine că nu ţi-ai primit toţi banii înapoi pe plicuri şi timbre!
Dacă-i primeai, n-ar fi existat acest post cu 64 de comentarii (al doilea după cel cu WBD, care are 155 şi a fost un fel de chef pe blog).
Ai mai reuşit, involuntar, să afumi vizuina şi au ieşit din ea şi “silent watchers” :))).
Suntem aici şi te susţinem!
N-ai dat degeaba.
N-au ştiut ce-au primit.
Noi ştim şi îţi mulţumim în locul lor.
Buna, Codruta, imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat, dar nu ma surprinde. Eu ti-am facut plata dintr-un cont ING cu numele meu, ma simt datoare sa precizez, dupa ce te-am fatzait cu adresele :-).
Cel mai bine e sa vinzi maiaua cu plata ramburs, cine e cu adevarat interesat va cumpara oricum.
Te pup, succes la painici!
[In reply to codruta]
Bineinteles ca o sa mai apar pt. ca am intrebari, dar toate la locul lor (in post-urile dedicate)
Numai de bine…
Fac parte tot din categoria de “silent watchers”, cum spunea si Mugur, insa mi-am spus ca oameni ca tine si ca cei care ti-au scris pana acum merita apreciati in mod deschis, mai ales ca, uneori, o vorba de multumire si un gand bun sunt foarte importante. Ti-am descoperit blogul doar de cateva luni, insa am invatat o groaza de lucruri, mi-am crescut singura maiaua, care acum ne face painea de toate zilele, si in fiecare zi invat lucruri noi in ale acestui mestesug pur si simplu fascinant. Eu iti multumesc din inima pentru ceea ce faci, pentru ca-ti imparti cu noi experienta, pentru ca scrii atat de detaliat si de frumos, ce sa mai, pentru ca esti un guru tare darnic si grijuliu. Acum plec fuguta in bucatarie, ca tocmai s-a incheiat faza de autolyse a unei painici :)
Iti vizitez blogul de mult timp si daruirea ta m-a facut sa-mi fac painica chiar daca inca e facuta cu drojdie.Sper sa am curajul sa prepar si eu maia, dar toate la timpul lor. :) Cand ai postat oferta cu daruire primul meu gand a fost “ce OM” si poate ti-as fi cerut si eu, dar in schimb mi-am notat reteta cum sa cresc maiaua si am lipit-o pe frigider. Sa prind curaj.
Te imbratisez OM-ule. Zi frumoasa!