Buy your weekday smoothies and get your weekend ones for free. (7 for the price of 5!)
WELLNESSWEEK
Incerc de cateva zile sa-mi ascund dezamagirea legata de un anumit subiect, si mi-am promis ca nu voi scrie articolul asta intr-un impuls de moment, sau la nervi. Nu stiu daca voi reusi sa fiu diplomata si nici nu vreau sa nasc o drama din asta, asa ca, foarte pe scurt, ca sa imi scot din sistem subiectul, despre ce e vorba?
Acum 4 luni, am oferit tuturor o bucata din maiaua mea. Lucrurile puteau fi foarte simple pentru toata lumea... daca oamenii ar fi asa cum imi imaginam eu ca sunt. Cinstiti, corecti, recunoscatori. Din pacate, am constatat pe propria-mi piele, ca daca oferi ceva pe gratis, esti luat drept fraier. Nu e vina nimanui, asa e firea umana, probabil. (Scriu si sterg, incerc sa fiu zen, sa imi limitez frazele, caci nu imi e in fire sa imi strig nemultumirile in public. Dar aici e locul meu, voi sunteti prietenii mei, daca voua nu ma pot plange din cand in cand, atunci cui?!)
Trag linia dupa 4 luni si constat asa: am trimis 45 de plicuri, majoritatea prin tara, cateva prin strainatate. Toate au ajuns la destinatar, un singur plic a venit inapoi si l-am retrimis. Nu am cerut nimic in schimb. Doar ca fiecare sa isi plateasca plicul si timbrul. Am fost extrem de neplacut surprinsa sa constat ca oamenii au profitat de oferta mea si odata ce s-au vazut cu plicul in mana nu s-au mai deranjat sa plateasca 5 lei. Long story short, (si tot scriu si tot sterg) ideea cu impartitul maielei in stanga si-n dreapta a fost o idee proasta. Proasta cam cat 100 ron si un gust amar.
(Cei care m-ati avertizat, acum e momentul sa spuneti “I told you so!”)
Pentru ca e maiaua mea, pentru ca e timpul meu si efortul meu de a o intretine, si pentru ca vreau sa ma feresc de dezamagiri (si pagube materiale) in continuare, am luat urmatoarea decizie: oferta cu maia gratis s-a incheiat. Am vrut sa fac un bine, dar nu mi-au iesit planurile asa cum am sperat. Poate daca as fi etichetat maiaua ca “produs de lux” si nu “produs de primit gratis”, oamenii s-ar fi gandit de doua ori inainte de a cere...
Ei bine... lectie invatata! de acum incolo, maiaua mea e pretioasa!
PS. Randurile astea nu au alt scop decat sa ma elibereze de tristete. Voi care ma vizitati des nu sunteti cei vizati, oricum. Iar ce vizati, probabil ca nici nu imi calca pragul. Cam aiurea toata povestea. Cititi repede, si hai sa trecem mai departe, ok?
110 comments
Buna Codruta
Imi pare rau sa citesc postul acesta, de fapt imi pare rau de faptul ca te-ai necajit.
Parerea mea este ca nu trebuie, sunt oameni si oameni.. pe unii merita sa ii bagi in seama pe altii nu…
Cind te gindesti la cei 20-30 de oameni care te-au dezamagit, te rog sa te gindesti si la ceilalti, mai multi care sunt alaturi de tine.
Eu nu pot spune decit: “Multumesc Codruta pentru tot ce am invat de la tine, pentru incurajarile si sfaturile tale”
Ce tare!
Chiar nu pot intelege astfel de persoane:(((
Suntem alaturi de tine Codruta, da tristetea la oparte, nu-i lasa sa castige mai mult decat deja cred ei ca au castigat.
Tu iti poti arata generozitatea ta, cand vei da cursuri (sper sa continui si sa coincid cu unul cand sunt in tara:))) atunci sa dai cadou la persoane maia.
Stii ca astemptam mai multe paini minunate din mainile tale, nu?
Pe curand.
Să nu-ți pară rău, e part of the deal să dai de măgari. Cred ca suntem o silent majority cei pe care ne inspiră blogul tău, în toate colțurile lumii, și care ne-am pornit propriile culturi doar pentru că am dat de blogul tău. Azi cineva mi-a complimentat pâinea, fără să știe că e facută în casă, așa că îți transmit complimentele. Nu sunt bani, dar in the long run țin mai bine de cald:) Și să nu uit că Miruna, fetița mea de un an și două luni, deja abia așteaptă cele două zile pe săptămână în care frământăm, lăsăm să crească și apoi coacem. Stă jumate de oră lângă cuptor și se tot uită prin ferestruică și tremură de nerăbdare:) când te mai supără cineva, o filmez și îți trimit.
Codruta,
ei se bucura pentru un moment dar sunt nefericiti toata viata, noi ceilalti suntem tristi un moment dar traim fericiti in lumea noastra for ever :-).
Stiu ca traim intr-o lume care dezamageste continuu iar noi suntem prea sensibili pentru ea, dar energia pozitiva pe care o share-uim sigur are efect de bumerang si nu numai.
Te pup,
Svetlana
Imi pare since rau, eu una aveam intentia sa iti scriu cand sunt acasa in Timisoara si sa te intreb daca pot cumpara un plic :) se mai poate? Ca ma gandeam ca nu are sens sa o trimiti in Germania!