Buy your weekday smoothies and get your weekend ones for free. (7 for the price of 5!)
WELLNESSWEEK
"Painea noastra cea de toate zilele"- emisiune RRA, inregistrarea se gaseste in josul paginii
Din cauza caldurilor din ultimele zile nu imi vine nici sa fac paine, nici sa scriu retete de paine. Mi se face rau numai la gandul ca as putea aprinde cuptorul. Chiar si dimineata la ora 5 e insuportabil aerul si ma sufoc. Hranesc maielele de 3-4 ori pe zi, cu apa din frigider, si constat ca temperatura asta infernala pentru mine e ideala pentru ele. Astept sa mi se termine stocul de paine din congelator ca sa am motiv sa coc din nou. Pana atunci, diverse ganduri imi umbla prin cap.
paine integrala cu faina Malthouse (Doves Farm)
De exemplu... ce ne face, pe noi, mana asta de oameni care ne-am adunat aici, sa facem paine acasa?
Oamenii, la tara, mai demult, faceau paine din nevoie, pentru hrana familiei. Painea era sfanta, ritualul de facere era lung, respectat si binecuvantat. Oamenii erau umili in fata painii, spuneau o rugaciune si isi faceau cruce. Multumeau lui Dumnezeu pentru rodul pamantului si pentru tot ceea ce produceau, primeau, mancau sau aveau. Painea de casa si apa de fantana erau viata. Lucrurile simple nu erau puse de nimeni la indoiala.
Ce inseamna painea pentru mine, astazi, ma intreb? Am inceput sa fac paine din joaca combinata cu necesitate. Pentru ca nu am gasit sa cumpar painea pe care mi-o doream. Apoi am descoperit ca imi place ce fac, ca am talent si rabdare si am gasit mangaiere si confort in aluat, am inceput sa simt magia pe care au simtit-o batranele mele inaintea mea. Tacerea bunicii mele cand framanta aluatul mi s-a transmis si mie. Cand am mainile in aluat, nu vorbesc, nu aud, nu vad. Ma mut in alta lume, o lume doar a mea, doar de mine stiuta. O lume in care visez, creez, vibrez si ma caut ca fiinta. Desi painea ramane in primul rand hrana, pentru mine este si o forma de a ma exprima, de a ma descoperi, de a ma darui celor din jur.
Unii dintre voi ati gasit in facutul painii aceeasi pasiune si implinire pe care am gasit-o si eu.
Altii faceti paine pentru ca sunteti nemultumiti de painea din magazin si vreti sa oferiti familiilor voastre o alimentatie sanatoasa si aveti timp pentru asta. Altii ati vrea sa faceti paine, dar nu aveti timpul sau rabdarea necesara, insa apreciati o paine buna, de fiecare data cand aveti ocazia sa va intalniti cu ea.
Sunt curioasa, cati dintre voi, daca maine ati gasi de cumparat o paine identica, sau mai buna decat ceea pe care o faceti acasa, ati renunta la facut paine si ati lasa alte maini sa va hraneasca?
In alta ordine de idei, acum o luna am fost in vizita la Tartelier in Bucuresti. Am avut bucuria sa ii cunosc pe Stefan si pe Irina, cei doi tartelieri pasionati de painea cu maia, pe care sper ca ii cunoasteti deja. Am participat (fara sa stiu dinainte, de unde emotiile pe care le veti simti din interviu :), la emisiunea duminicala a Sorinei Man, reporter cu suflet al Radio Romania Actualitati, cu tema “Painea noastra cea de toate zilele”. Inregistrarea emisiunii este disponibila pe site-ul RRA (link aici-click), in josul paginii si are 30 min. Va invit sa o ascultati si sa ii cunoasteti mai bine pe Stefan si Irina (tartelier), si pe Iulian si Luminita (turtita fermecata).
Pentru partea de emisiune in care vorbesc eu, am facut un mic film, pe care il atasez mai jos, sau pe care il gasiti pe canalul meu de Youtube, link aici.
http://youtu.be/1Nr2SmaV92cSa stiti ca astept cu foarte mare interes raspunsurile voastre la intrebarile puse mai sus. De ce faceti paine? Pentru cine faceti paine? Pentru voi, pentru altii? Eu incet incet imi gasesc raspunsurile si justificarile si cat de cat, pentru mine, jurnalul de brutar artizan capata sensuri nebanuite. (va urma)
codruta ♥
58 comments
[In reply to Corina]
Corina, eu iau faina Doves Farm de la magazinul Enigma din Timisoara, care o aduce de la un magazin din Baia Mare, care o aduce din Anglia. Poti lua produse Doves Farm si de pe Amazon, doar ca pretul de transport este foarte mare.
Daca ai ramas fara sursa de faina, iti recomand un mix de Sanovita (care e o faina puternica) cu bio Alnatura DM (care e o faina slaba, dar super aromata). Char si daca gasesti Doves Farm te sfatuiesc sa o combini cu o faina mai slaba si mai aromata (cel putin sa hranesti desemul cu o astfel de faina).
Painea neagra cu desem este mai putin acra… eu as spune ca nu e deloc acra si este o paine de care nu ai cum sa nu te indragostesti. Lipsa acrelii e data de maiaua solida. Aroma e data de faina. Aici calitatea si aroma fainii chiar conteaza. Asta o spun din proprie experienta, caci in ultimele luni am incercat cel putin 7 branduri de faina integrala. Nu iti imaginezi ce dferenta de gust intre o paine si alta! Incredibil…
Codruta, am sa intreb aici ca sa ramana,d esi nu stiu daca e locul potrivit.
De unde ei faina Dove’s Farm. Am ramasa pentru o luna fara sursa mea de faina, si vreau sa cumpar. Stiu sigur ca ai scris, insa la cautare nu imi apare nici un rezultat si e greu sa caut in atatea postari. Ma ganesc ca ar fi foarte util sa faci o postare doar cu faina, fara nimic altceva, surse, experiente, etc.
Pentru incepatori e greu sa gaseasca instructiunile astea si eu la cautat faina sunt tot incepatoare.
PS. Am facut o paine neagra o nebunie, m-am indragostit deja de painea neagra, asta adevarata.
Mie mi se pare putin mai acra ca painea alba, oare de ce?
Am inceput sa fac paine in casa, cu drojdie comerciala, dintr-o nevoie interna, instinctiva, de a ne proteja, pe mine si ai mei, de tot mai multele amenintari, de toate felurile, dar mai ales, alimentare.
M-am nascut si traiesc in Bucuresti, locuiesc intr-un apartament, asa ca singurul aliment mai la indemana, pe care puteam sa-l fac eu, era painea.
Mama a inceput sa-si faca painea singura mai demult. Eu, mai de curand. Cand am simtit ca pot sa fac asta, pentru ca nu pot sa fac lucrurile mecanic si nici impus (!). Nu-mi ies. Daca nu inteleg “mecanismul” de baza, de principiu, daca nu-mi place ce fac, nu-mi iese. Asta si pentru ca nu pot sa respect intocmai, aproape niciodata, retetele… Dar si pentru ca, nefiind o pasionata de bucatarie, imi trebuie alte motivatii ca sa stau acolo. Si cea mai importanta dintre motivatii s-a dovedit a fi dragostea pentru baietii mei (sot si fiu). Mi-am zis ca ei nu sunt vinovati ca mie nu-mi place sa gatesc, asa ca pregatirea mancarii, la modul general, am inceput sa o consider ca pe o forma de a le arata ca-i iubesc, pur si simplu. Tot gandindu-ma ce sa le pregatesc bun, am inceput sa caut idei pe net si tot punandu-le in aplicare, am constatat ca incepe sa-mi placa bucataria, ca nu o mai percep ca pe “locul de pedeapsa” :)
Asa am ajuns la tine. Si m-am bucurat enorm ca pot sa citesc despre maia in romana, pentru ca dadusem mai inainte de informatii despre ea, in engleza, dar nu am avut timp sa caut termenii de specialitate si mi s-a parut ca e ceva ce poate fi facut numai de profesionisti.
Am descoperit cu surprindere, ca nu e asa. Ca daca esti compatibil cu procesul, care presupune rabdare, spirit analitic, capacitate de organizare, gandire logica….parcurgi pana la urma o adevarata etapa de ….dezvoltare personala. Nu am mai simtit asa ceva decat la inceputul anilor ’90, cand am luat contact cu primul computer si incercam sa-l inteleg in absenta oricarei surse de informare….
Acum sunt in plin proces de invatare in domeniul painii cu maia si primele rezultate sunt incurajatoare. Alor mei le place si painea si placintelele, si pizza cu maia. Atat am facut deocamdata. Caldura m-a oprit sa continui cu facutul painii, dar imi fac curaj deja, pentru o paine de secara. dupa una din ultimele tale formule.
Deci, draga mea Codruta, tu esti cauza pentru care am inceput sa fac paine cu maia. Si devreme ce mi-am cumparat bannetoane si mi-am facut lista cu restul ustensilelor care sa-mi dea precizia cantitatilor si a temperaturilor, e clar ca am luat “microbul”, nu? Doar pentru ca se intrevedea un timp indelungat pana sa le am, am inceput fara ele, pentru ca am nevoie de exercitiu ca sa ajung sa simt aluatul…
La ultima intrebare ti-as raspunde asa: daca mainile alea mi-ar castiga increderea ca fac cu adevarat paine buna cu maia, in mod sigur as cumpara-o atunci cand n-as avea timp sa o fac eu. Si, cu sinceritate, mai ales daca mi-as permite-o, ca pret.
Cu mult drag,
Mihaela A.
De ce fac paine artizanala? Pentru ca mi-era dor de gustul painii facute de bunica mea din Salaj. Pentru ca atunci cand se coace, imi umple casa cu parfumul ei si ma simt copil pret de cateva secunde. Pentru ca atunci cand framant aluatul nu mai exista nimic si nimeni pentru mine; suntem doar noi doi. Ma ajuta sa ma relaxez si sa uit de orice problema, stres sau grijile cotidiene. Pentru ca din doar 3 ingrediente poti creea ceva extraordinar iar rezultatul finit te umple de multumire. Pentru ca-mi lasa loc sa indraznesc combinatii dar in acelasi timp mi-am dat seama ca este stiinta. Pentru ca acum cand iti scriu pe masa am doua paini la odihnit inainte de a le da forma finala. Pentru ca atunci cand mai ratez cate-o paine, ma provoaca sa citesc si mai mult decat am facut-o pana cum si sa caut raspunsul. Niciodata nu am avut un hobby iar acest hobby s-a transformat intrun stil de viata la care nu voi renunta niciodata. Pentru ca eu o tratez cu respect, grija, rabdare si delicatete iar ea ma rasplateste cu un gust, aspect si miros pe masura.
Datorita painii artizanale am reusit fara sa vreau (sau poate am vrut) sa schimb stilul alimentar al multor persoane din jurul meu. Au gustat painea, apoi m-au intrebat cum se face, m-au ascultat rabdatori iar acum mananca si ei paine artizanala.
Acum nu gasesc alte motive pentru care fac paine acasa dar cu siguranta mai sunt multe.
Bucataria e locul meu de refugiu din calea tavalugului numit job, asa ca am inceput mai usor, cu dulceturi, zacusca si muraturi de toate felurile si am trecut la painea cu drojdie, care m-a nemultumit, nu stiu de ce. Pe urma au fost painile din Finlanda si Estonia, cu chimen, melasa, cartofi, tarate, secara , sunca si cate si mai cate , pe care le-am indragit si dupa care am suspinat pana am gasit anul trecut blogul tau. Mi-era dor de chiflele de secara cu melasa, necrescute dar minunate cu pasta de peste si crab, de painea cu chimen, melasa si cartofi,care merge minunat cu somonul, asa ca am inceput usurel, cu mult ajutor din partea ta, sa imi satisfac placerile gustative.Acum pot spune ca nimeni din casa nu mai mananca paine cumparata, ba chiar s-ar revolta daca as pune asa ceva la masa, iar din cand in cand fac paine pentru doi buni prieteni, care s-au naravit la gust bun si paine cu maia.Multumesc, Codruta!